Drumul către libertate este o autobiografie nălucitoare despre ceea se întâmplă cu adevărat în Coreea de Nord, despre traiul de viață sărăcăcios, privarea de libertate atât cea fizică cât și cea a rațiunii, foamete deliberată, moarte și toate aspectele întunecate ale vieții.
Yeonmi Park, la numai 21 de ani, cetățean al Coreei de Nord si ulterior al celei de Sud reușește să delimiteze diferențele dintre comunism și democrație, viață și moarte, libertate și închisoare, omenie și sălbăticie.
Adevărul istoric al celor două națiuni
După cel de-al doilea Război Mondial, în 1948 armata sovietica a ocupat partea de Nord a Coreei, iar armata americanilor a ocupat partea de Sud. Kim Ir Sen, maior sovietic, conducător al poporului nordic timp de aproape cinci decenii, a fost instalat ca lider al Republicii Populare Democrate Coreene. Iar Coreea de Nord a devenit democrație. Din acel moment propaganda a început, și implicit sfârșitul unei vieți prospere.
Coreenii erau educați sa îl iubească doar pe Marele Conducător, considerându-l singurul zeu, atotștiutor și cititor de gânduri. Prin urmare, orice bârfa sau gând ofensiv la adresa conducerii era pedepsită drastic. În toate manualele școlare, indiferent de materie, era inclus Marele Conducător ca simbol central. Deși Nordul este partea cea mai bogată și mai industrializată a țării, economia este controlată total de către stat. Alimentele erau distribuite sub forma de rații, pana ce, în unele locuri nu au mai fost distribuite deloc.
„Aceasta dictatură, atât emoțională cât și fizica, este întărită în fiecare aspect al vieții.(..). Toți sunt învățați sa gândească la fel.”
Accesul necontrolat al presei străine este interzis, iar interacțiunea cetățenilor cu turiștii este strict controlată. Internetul este inaccesibil în aproape toată țara, lumina este programată doar câteva ore, iar la radio este difuzat doar emisiunea națională în care i se aduc tot felul de omagii Marelui Conducător.
Despre propagandă, trafic de ființe umane și sărăcie
Yeonmi Park provine dintr-o familie educată, dar din cauza regimului restricționat din Coreea de Nord a ajuns sa cunoască sărăcia la fel ca toți ceilalți. A urmat o copilărie dramatică, plină de lipsuri și cu un sentiment acut de singurătate și foame. Deși părintii ei o iubeau foarte mult, adeseori, mică fiind trebuia să se descurce singură, doar cu sora ei, în toi de noapte sau de foamete. Preocupați să le facă traiul suportabil celor două fiice, părintii lipseau de acasă pentru diferite afaceri. Astfel Yeonmi a fost forțată sa supraviețuiască alături de sora ei luni întregi într-o casă lipsita de lumina, gaz și mâncare. De cele mai multe ori supraviețuiau cu un bol de orez zile întregi, iar alteori mâncau plante verzi și rădăcinoase, lăcuste sau flori de salcâmi. Senzația de foame era atât de stridenta încât mai târziu, la 13 ani, devine definitorie pentru deciziile ce avea sa le ia.
Yeonmi evadează din Coreea de Nord prin China la 13 ani, unde este violată și traficata de mai multe ori de către diverși intermediari infractori. Acompaniata de mama ei, în dorința de a scapă de doctrinare și sclavie, dar mai ales motivată sa își găsească sora dispăruta, supraviețuiește în China 2 ani. Reușește în cele din urmă să ajungă în Coreea de Sud printr-o asociație ortodoxă.
Inteligentă, puternică și perseverentă Yeonmi își continuă studiile și căutarea surorii ei. Învață într-un an și jumătate cât alții în 12 ani de educație și este acceptată în cele din urmă la facultatea mult dorită.
Devoram cărțile asa cum alții respirau oxigenul. Nu citeam doar pentru cunoaștere sau de plăcere; citeam ca să trăiesc (…) ca să-mi umplu mintea și să-mi alung amintirile urâte.
Victoria ei este cu atât mai considerabila, cu cât adaptarea nordicilor în Sud este extrem de încărcată și confuză. Mai târziu devine cunoscută pentru relatările ei autentice despre Coreea de Nord în emisiuni naționale și activează pentru drepturile omului.
Citind, învățam ce înseamnă să fii viu, să fii om.
Astăzi povestea ei (versiunea originală In order to live publicată în 2015) reprezintă un exemplu de supraviețuire, rezistență, ambiție și perseverentă. Libertatea a reprezentat un fenomen inimaginabil întreaga sa copilărie, atins cu prețul demnității, iar odată trăit – extrem de greu de înțeles. Drumul spre libertate i-a fost presărat cu atrocități, lipsa de umanitate, sclavie, sălbăticie și violenta, însă destinația finală – libertatea- a redefinit-o ca om, suflet, spirit viu.
Yeonmi Park este acum avocată a victimelor traficului de persoane din China și lucrează pentru a promova drepturile omului în Coreea de Nord și în întreaga lume.
Nu am știut niciodată ca învățătura poate fi o sursă de fericire. (Yeonmi Park)