„Prietena mea de suflet” de Sarah Pinborough este o carte care te tine in suspans timp de aproape 400 de pagini. Mi-a facut placere sa o citesc si chiar am renuntat la filme (sunt si cinefila) aproape o saptamana intreaga, ceea ce m-a relaxat complet. Am carat-o cu mine peste tot, asa cum fac cu o carte buna pe care abia astept sa o termin ca sa aflu intreaga poveste.
Desi mi-am imaginat cateva scenarii finale, autoarea m-a surprins cu ceea ce s-a intamplat in realitate. Mi-a lasat si un sentiment amar pe alocuri, pentru ca este vorba despre uciderea unui copil de 2 ani, si nu ai cum sa nu tresari cand este vorba despre un copil.
Insa contextul este destul de complex si am sesizat o usoara analiza psihologica a personajelor principale marcate de o copilarie nefericita. Zic usoara, pentru ca in general autoarea ofera libertate cititorului pentru interpretare in functie de educatia proprie. De fapt povestea decurge liniar, cu detalii obiective, fara reflexiile celor implicati.
Totul incepe de acolo de undeva din trecut, nu-i asa? Fie ca vrem sa recunoastem, fie ca nu, unele intamplari nu se uita niciodata si ne pot marca pe vecie, ba chiar schimba complet parcursul existential.
Sinopsis
Lisa si Katie au aproape 12 ani si sunt cele mai bune prietene. Amandoua isi detesta familia, chiar daca situatia lor e total diferita, si isi impartasesc cele mai intunecate ganduri. Mama lui Katie e sufocant de protectiva si tare mult i-ar placea sa scape de ea. Pe cand in cazul Lisei, mama acesteia abia ii ofera atentie, fiind mereu ocupata cu fiul ei mai mic de 2 ani, Daniel.
Lisa traieste in umbra fratelui sau vitreg si este fortata de tatal vitreg sa faca cele mai urate lucruri pentru a produce cativa bani in plus. Astfel Lisa aduna multa furie si ura pentru toti ai ei si nu isi doreste decat sa fie cu Katie si sa dispara impreuna.
Dar fanteziile celor doua prietene depasesc limitele umane, iar gandurile lor devin malefice. Astfel, stimulate totodata de drogurile si vodca furate de acasa, ajung sa infaptuiasca un plan care le va marca pe tot parcursul vietii.
Reflexii
Cartea aceasta m-a facut sa reflectez la toate acele povesti de viata care exista cu adevarat in lumea aceasta. A acelor fetite inocente, violate de tati vitregi sau straini intunecati, sau la toate acele fetite care par inocente, dar care ascund ganduri dintre cele mai sumbre. La copilariile care pot transforma viitorul intr-o gaura neagra a milioane de adulti blocati pentru totdeauna in amintirile de copil. Sau mai bine zis a milioanelor de copii care raman blocati in corpuri de adulti, incapabili sa depaseasca pragul maturitatii.
Nu pot sa nu ma gandesc totodata la cat de bine o duc unii si nu isi dau seama. La acei oameni care nu au nicio trauma pe lista experientelor traite, dar nemultumiti continuu. Care nu inceteaza a se victimiza si a cauta motive de nefericire.
Pamantul este plin de povesti. De tragedii, de drame, de thrillere, de basme, de comedii. Uneori ceea ce noi numim basm, pentru unii poate fi drama. Cred ca fiecare dintre noi avem puterea de a ne transfoma viata in ceea ce ne dorim sa traim. Unii se multumesc cu farmecul rutinei, altii cauta arenalina constant.
Dar cred ca asta este una dintre cele mai importante lectii pe care ni le ofera lectura. Descoperim atatea povesti si atatea personaje incat invatam sa identificam diferenta dintre ce am vrea sa traim, ce traim cu adevarat chiar acum, ce ni s-ar putea intampla si ce am putea schimba. Cred ca dupa lecturarea unei carti, modul de a privi lucrurile din jur ni se schimba, starea morala se adapteaza la adevarata noastra conditie si toate nemultumirile pe care le avem se tranforma in intrebari constructive.
Unde suntem? Cine suntem? Si cine putem fi?
Mai exact are loc o trezire a constiintei! Asta face lectura! Si nu ma refer la Prietena mea de suflet, ci la orice am citi, caci exista intotdeauna o lectie acolo ascunsa pentru cei care stiu sa citeasca printre randuri.
In orice situatie te-ai afla, orice intrebari te-am macina, oricate numultumiri ti-ar strabate sufletul, ai incredere ca toate ti se vor revela la momentul potrivit. Ca va veni un moment al tau in care vei sti ca esti bine, ca esti cu adevarat bine asa cum esti, cu atat cat ai, acolo unde esti. Dar pana atunci,