Sunt Consilier Emoțional și asta-mi ocupă tot timpul.
✍ Nu mă satur niciodată să ascult. Chiar și atunci când povestea se repetă, emoțiile și percepția sunt diferite.
✍Încă mă mir de câte poveri cară un om. Poveri din generații în generații. Aș fi vrut să spun că nu mă mai suprinde nimic după sute de ore de consiliere, dar nu e adevărat. Oamenii au un potențial extraordinar și o reziliență greu de măsurat.
✍Chiar și după ani de ședinte cu un client încă descopăr traume noi, situații noi sau trăiri nespuse, dar copleșitoare. Recunosc, până și eu eram sceptică la auzul unor oameni care spuneau că ei fac terapie de 2 ani. Păi cum, de ce durează atât? Ei bine, acum înțeleg de ce. Nu e pentru că acel om se vindecă mai greu, ci pentru că ține mult de etapele prin care trece azi. E nevoie de timp pentru a scoate la iveală unele lucruri, și de focusul potrivit.
“Eu singura nu pot schimba lumea, dar pot arunca o piatra in apa pentru a creea mai multe valuri.”
Maica Tereza
✍Cu toate acestea, cele mai copleșitoare traume ies la vedere încă din prima sedință. Ceea ce debusolează clientul, pentru că nu e ușor să sapi în rană. Mulți ar vrea să rezolve rapid ceea ce trăiesc azi fără să se întoarcă în trecut. Dar acolo e rădăcina răului de azi…
✍Omul se luptă mult cu sine însuși. Primele ședințe sunt mai greu de respectat, ar rămân răbdătoare și flexibilă la programul celorlalți. Înțeleg că nu e ușor și sunt fericită pentru cei care reușesc să-și învingă teama.
✍Banii nu sunt un considerent pentru vindecare. Dacă cineva e hotărât să facă o schimbare, nu va pune accent pe preț. Iar cei care nu sunt pregătiți, nu vor începe nici măcar gratuit.
✍Mă atașez mereu de oameni. Și sunt ok cu asta. Azi. Înainte creeam că îmi va face rău, însă azi înțeleg că mă ajută. Nici nu se poate altfel. Nu e o funcție de conducere, e o funcție egală. Ca să empatizez, e necesar să mă așez pe scaunul lor, nu să stau la distanță.
“In momentul in care ne acceptam limitele noi mergem dincolo de ele.”
Albert Einstein
✍Încep să țin la clienți încă de la prima șeință. Dar mă detașez total de experiențele și trăirile mele. Încerc să fiu acolo cu ei, fără grijile și datoriile mele. Neutralizez ceea ce-mi aparține și ascult totul ca pentru prima dată.
✍Atrag oameni cu aceleașă trăiri, aceleași povești, aceeași dinamică. Totul se leagă într-un mod inexplicabil.
✍Nu tuturor le place să stea în preajma mea. Au impresia că am răspuns la toate și nu le place asta, pentru că nu vor să fie citiți. Nu sunt pregătiți. Preferă să poarte măști. Și e ok. Poate nici mie nu-mi place să fiu citită mereu. Dar tocmai acest atu al meu mă ajută să construiesc relații autentice. Chiar dacă rămân cu mai puțini prieteni.
✍Meseria asta nu se termină niciodată. Chiar și atunci când vorbesc cu cineva din familie sau cu vreun prieten, rolul de Consilier se adaugă la celelalte roluri. Nu e ceva de care să mă dezic. Nu e o meserie pe care să o lași la birou. O iau cu tine mereu. Și mă ajută. Eu oricum o fac cu drag și mă relaxează. Face parte din mine.
“Niciodata nu este prea tarziu sa fii ceea ce ai fi putut sa fii.”
George Eliot
✍Sedinele nu mă obosesc, dar există o activitate neuronală foarte intensă în timpul ascultării active. Poate una dintre cele mai intense. Tin minte că la început, după 2 ore concomitente, mă durea capul și am învățat ulterior să-mi pun pauze între sedinte. Azi sunt mult mai rezistentă.
✍Nu salvez pe nimeni. Aș vrea eu… Ohooo de câte ori nu mi-aș dori să am o baghetă magică și să elimin toată suferința. Dar știu că nu pot. Totul este așa cum este. Și fiecare are propriile lecții. Nu pot interveni în procesul de evoluție decât prin ghidare și sprijin.
✍Nu mă vindec prin clienții mei. Nicidecum. Dacă simt că am nevoie de mine, de reflecții asupra vieții mele, îmi iau timpul necesar. Nu mă descarc sau încarc prin problemele lor. Toate joburile inainte, toate experiențele de până acum m-au format pentru meseria de azi. Și mă bucur că nu am început cu asta din start. Pentru că nu eram pregătită. Dar azi sunt.