Am creat acest blog acum sase ani. Pentru ca imi place sa scriu. Cam orice. Ganduri, idei, obiective de viitor, recenzii, eseuri sau chiar intamplari personale. Folosesc post-it-uri, agende, carnetele si am si un jurnal. Cu toate aplicatiile de memo din mileniul trei, eu, recunosc, sunt inca adepta biletelelor si a orice inseamna miros de tipografie. Iar jurnalul este metoda mea de psihanaliza si evolutie personala folosita de cand eram copil. In timp ce ma maturizam am constientizat cat de mult ma ajuta, asa ca nu m-am oprit. Am scris mai rar, e adevarat, insa m-am intors intotdeauna la jurnal ca la cel mai bun prieten. Iar azi descopar de fapt ca toti psihologii recomanda ceea ce eu am facut dintotdeauna inconstient. Intr-adevar, are un efect extrem de benefic, cine nu crede sa incerce!
De cand eram mica imi placea sa citesc si sa reflectez asupra mediului inconjurator cu tot ce cuprinde el: viata, moarte, frumos sau emotie.
Dar sa citesc carti fizice, nu ebooks, sa simt paginile cartilor ca pe zile din viata mea, cu miros vechi sau nou, unele sterse, altele rupte, si sa folosesc frunze din copaci pe post de semne de carte. Mai am si acum carti, atat de vechi, in care gasesc cate o frunza uscata, cu un miros imbietor, de parca timpul a stat in loc. Cred ca amintirile ne fac nemuritori, in ciuda perenitatii umane.
Apoi, dupa fiecare carte imi notam concluzii sau citatele preferate intr-un caiet. Cate caiete nu s-au pierdut, cu citate, cu amintiri, cu tot. Si cate carti citite uitate am… nici nu mai stiu ce am citit si ce nu.
„Am învăţat ca scrisul ca şi vorbitul/ poate linişti durerile sufleteşti.” Octavian Paler
Asa ca in 2014 m-am gandit sa inregistrez totul online si sa depind doar de o parola. Bineinteles, WordPress mi-a fost de mare ajutor, fiind cel mai usor mod de a crea un site de la 0 cu 0 cunostinte de IT. Nu a durat mult design-ul, am avut cateva alegeri de facut si gata. Apoi am inceput sa scriu…pana m-am lasat dusa iar de valul cotidianului si am intrat in randul corporatistilor. Am inceput sa lucrez in diverse companii si am avut tot felul de joburi cu program full time cam de prin 2010, majoritatea in Resurse Umane. Apoi m-am indragostit, m-am casatorit, si am facut doi copii. Insa pasiunea mea pentru scris si lectura a existat mereu in background. Am un sot pasionat de carti poate mai ceva ca mine, desi nu profeseaza oficial intr-o directie relevanta, si cumva cadourile/cumparaturile de carti sunt nelipsite din casa noastra.
Cel mai frumos decor dintr-o casa este biblioteca.
Cand intru intr-o incapere imi plimb privirea dupa vreun coltisor de carti, iar daca il zaresc zambesc instantaneu. Caci prezenta cartilor e la fel de importanta ca prezenta ferestrelor!
Am continuat sa citesc si sa scriu si pe perioada sarcinii, si cand alaptam. In noptile de insomnie din perioada sarcinii am scris cel mai mult. Si apoi adormeam spontan.
Deci cum am revenit la blog?
Aveam nevoie de aceasta perioada de relaxare, de izolare, pentru a ma regasi. Pentru a oferi prioritate pasiunilor mele. Caci omul se cunoaste cel mai bine in singuratate. Imi placea ce faceam si inainte de pandemie, lucrand ca Trainer in recrutare, si am invatat foarte multe lucruri despre oameni, despre care o sa scriu in alt articol, insa pandemia a incetinit activitatea, iar eu am profitat. „O usa inchisa, o fereastra deschisa”, nu asa se zice? Am inceput sa citesc, si iar sa citesc, sa comand carti si sa urmaresc reducerile de carti si cele mai avantajoase edituri. Unii prieteni ma intrebau ce mai citesc, ce mai recomand asa ca am intocmit o lista de carti pe care am citit-o si o lista de carti de citit si chiar m-am provocat sa citesc 100 de carti pana in 2021 despre care am vorbit si in alt articol Invitatie la lectura.
Dar unde sa scriu? Cum sa public?
Mai ales ca am atatea articole scrise si nepublicate, am trei carti de filosofie cotidiana si dezvoltare personala de vreo 7 ani pe care nu am reusit sa le public. Asa ca am revenit la blogul meu vechi. Am scris cateva articole si le-am distribuit pe Facebook. Am primit aprecieri si complimente, asa ca am zis ca ar trebui sa fac ceva mai mult. Prietena mea, Madalina, licentiata in Informatica, mi-a dat brilianta idee de a avea propriul meu site cu gazduire personala, asa ca am ales sa investesc in Bluehost pentru a deveni proprietar al blogului. Zis si facut! Insa asta a insemnat foarte multa munca de la capat si foarte multe provocari.
Una dintre provocari a fost initierea in programare si Web Design.
Schimbarea design-ului, alegerea unei teme definitorii, gandire din perspectiva nisei, cui ma voi adresa, ce obiective am, ce cauta cititorii, cu ce pot fi de folos, ce aduc nou in blogging si multe alte aspecte tehnice pe care nu le luasem in considerare. Asa ca am inceput sa invat, sa caut, sa citesc, sa ma uit pe tutoriale, sa instalez plugins si sa lucrez la setari. La unele setari am lucrat si cate doua ore si uneori fara rezultat. Prietena mea imi spune ca in sapte zile voi reusi si voi definitiva blogul, eu am zis ca trebuie neaparat in doua, caci vreau sa scriu, sa public! Nu sa invat programare. Ei bine, am finalizat in cinci. Dar au fost cinci zile dificile! Cu provocari si frustrari, cu blocaje si oboseala peste masura. De cate ori nu am vrut sa renunt, asa in sinea mea aproape ca mi-a fost rusine si fata de mine. M-am blocat de atatea ori pentru ca in cercetarile mele, in tutorialele vizionate si alte site-uri oficiale tot descopeream informatii noi, care ma depaseau tehnic. Si am descoperit atatea blog-uri de succes care uneori ma inspirau, alteori ma descurajau. Imi spuneam ca eu nu am cum sa ajung la acelasi succes, eu nu stiu sa fac asta, etc. Daca va spune careva ca nu o sa reusiti, chiar daca sunteti voi insiva, cu atat mai mult sa va straduiti!
Si azi, dupa o luna, inca mai fac modificari de design si continut.
Sa ai un blog nu e usor deloc.
Dar pana la urma nu te obliga nimeni. Trebuie sa iti placa. Si imi place. Imi place sa scriu. Insa dupa o luna, vine intrebarea: si ce castigi din blog? Petrec la calculator, cercetand, invatand, cautand, rupand din timpul pe care ar trebui sa il petrec cu copiii, lasand carti neterminate in asteptare, uneori intarziind si cu masa, toate acestea pentru ce? Pentru ca imi place. Da, imi place. Insa, nu e chiar de ajuns, nu tot timpul, si nu raportand la eforturile depuse. Cateodata un articol imi ia si doua ore. Pentru organizare idei, redactare, editare, schimbari, corecturi, cercetare, verificare informatii, etc. Si daca un job normal dureaza cam 8-9 ore pe zi, ei bine, scrisul te macina tot timpul. Asa mi se intampla mie. Ca acum de exemplu, cand scriu aici, intr-o zi de duminica la ora 07.30. Mi-a venit ideea sa scriu acest articol aseara tarziu, dar aveam alte obligatii casnice, asa ca m-am trezit azi la 7 sa termin acest articol, caci altfel orice altceva as face as fi prezenta doar 50%. Pana nu imi scriu ideea nu ma pot detasa. Asa se intampla cu scrisul. Trebuie sa o faci cand ai ideea bine conturata in creier, ca o samanta pe care o plantezi primavara, daca astepti vara e prea tarziu.
Cum sa faci bani din blog?
Nu intru in detalii aici, caci nu sunt in masura sa dau sfaturi, sunt mii de site-uri specializate care indruma si incurajeaza. Eu momentan nu fac bani din blog. Sunt foarte multe metode (PPC, reclame, afiliere, promovare, etc.) si de fiecare data cand le citeam enumerate pe diferite site-uri, spuneam ca e ok, e usor. O pot face! Dar nu e deloc!!!
Necesita foarte multa rabdare si perseverenta.
Si multi afirma ca daca am trafic destul, sunt companii care ma vor solicita pentru a le promova produsele sau ca trebuie sa astept pana voi avea un SEO bun (asta in timp). Ceea ce nu e incurajator deloc pentru mine. Caci in primul rand nu am rabdare sa astept luni sau ani de zile, si in al doilea rand cum sa vina la mine companii?!? Nu cred nicicum. Niciodata nu mi-a oferit nimeni nimic, si din experienta mea de viata stiu ca trebuie munca pentru orice reusita. Victoriile nu cad din cer! E nevoie de munca, eforturi, compromisuri. Niciodata nu am fost pur si simplu norocoasa. Prin urmare m-am hotarat sa invat in continuare, sa imi promovez site-ul pe Social Media cat mai mult, in grupuri si mesaje personalizate.
O alta provocare a fost 2Performant.
Am hotarat sa devin afiliat prin continut, sa inregistrez un cont pe una din cele mai mari platforme de afiliere 2Performant, unde sunt multe magazine pe care le poti promova prin diverse instrumente gen quicklink-uri si bannere. Multi afiliati castiga mii de euro lunar, insa ca advertiser, nu ca afiliat. Afilierea prin continut este cea mai dificila. Asa ca din nou m-am blocat. Am luat-o de la capat cu cercetarea si am descoperit ca trebuie sa lucrez mult si bine la SEO. Nici specialistii nu cunosc toate raspunsurile, pentru ca este loc mereu de mai bine, de imbunatatiri si updates si e foarte greu sa tii pasul. Desi trebuie sa admit ca azi informatia e mult mai accesibila decat acum 10 ani. Asa ca daca ma plang acum, ce-as fi facut atunci?
O alta provocare a fost sa inteleg ca trebuie sa iau o pauza atunci cand ma blochez.
Desi ma roade solutionarea si nu pot renunta usor, uneori e mult mai bine sa o fac. Sa iau o pauza, sa ma detasez, sa ma implic in alte activitati pentru ca apoi sa revin la aceeasi idee cu o gandire proaspata, ca o tabula rasa. Asa cum am zis mai sus, scrisul e pretutindeni cu mine, fie ca fac o plimbare in parc, fie ca ma uit la un film, fie ca imi hranesc copiii, mai mereu imi vine cate o idee, sau mai mereu ma gandesc la imbunatatirea unei idei deja publicate. Si e greu sa iei o pauza. Dar trebuie. Si mi-a luat mult timp sa realizez asta, si poate ca si azi mai esuez cateodata. Insa stiu ca e primordial!
Poate ca intr-o zi voi reusi sa monetizez si munca mea. Caci oare nu asta ne dorim cu totii, sa facem ce ne place si sa si castigam din asta? E nevoie de timp si de rabdare, poate ma repet, dar asta e adevarul.
Secretul unui blog de succes e un SEO cat mai bun.
Cu tot ce inseamna: SEO continut, link-uri interne si externe, mod de exprimare, editare, redactare, etc. Pentru a exista in motoarele de cautare Google, de oriunde, de oricine. Unele site-uri au luni de existenta si tot sunt greu de gasit, undeva pe a 10-a pagina. Eu inca nu l-am „cucerit” pe domnul Google. La asta lucrez acum, iar fiecare articol e un pas inainte.
O sa vorbesc in alte articole despre bloguri care m-au inspirat pe parcurs si despre bloggerii cu cel mai mare succes pe piata.
Pana atunci, va incurajez sa faceti ce va place! Daca e sa cititi, cititi! Daca e sa scrieti, scrieti! Nu conteaza ce anume e, dar straduiti-va pana excelati. Daca va place, sunteti deja pe drumul cel bun.
„Niciun lucru important nu a fost vreodată realizat fără entuziasm.”
Ralph Waldo Emerson