Ioana Chicet-Macoveiciuc a lucrat ca jurnalist, iar astăzi este autor de cărți atât pentru oameni mari, cât și pentru oameni mici. În 2007 a început un blog de parenting Prințesa Urbană, iar de atunci a participat la numeroase emisiuni TV. A scris peste 15 cărți și este un adevărat model de părinte.
Cele mai cunoscute cărți sunt – Te iubesc orice-ai face, O să te țin în brate cât vrei tu si încă o secundă, ÎMPREUNĂ. Soluții de joacă și iubire la probleme mici și mari și Ziua în care la celălalt capăt al iubirii n-a mai fost nimeni. Iar Te iubesc orice-ai face este în top vânzări cărți pe elefant.ro în 2020.
Pe Ioana am cunoscut-o prin intermediul cărții pentru copii Caietul și am descoperit un suflet de copil într-un om matur, de o generozitate extraordinară. Atât prin vorbe (prin tot ceea ce scrie), cât și prin fapte (prin toată munca ei de scriitoare). Nu am vorbit foarte mult, însă și cele mai simple răspunsuri sau replici denotă anumite trăsături de caracter. Deși are deja o anumită notorietate, Ioana a rămas o femeie modestă, accesibilă, blândă, de o sensibilitate aparte, dar și de un curaj imbatabil. Blogul ei cuprinde detalii personale pe care nu oricine le-ar putea dezvălui. Dar ea o face pentru a ajuta, pentru a consilia, pentru a asculta. Iar cărțile ei sunt caracterizate prin emoție, trăire, gingășie.
Haideți să descoperim împreună cine este Ioana dincolo de Prințesa Urbană:
Ioana Chicet-Macoveiciuc sau Prințesa urbană este cunoscută în Social Media de peste 10 ani. Dar ce ne-ai putea spune despre cine a fost Ioana înainte de Prințesa Urbană? Înainte de a fi mamă? Înainte de a fi scriitoare?
Am fost multă vreme un copil nesigur, decis să supraviețuiască într-o lume pe care nu o înțelegea foarte bine. Scrisul m-a ajutat enorm să înțeleg oamenii, lumea și mai ales pe mine. Sunt jurnalist de modă veche, iubesc să fac reportaje, interviuri, portrete, fac asta pe blog, pe Instagram, pe Facebook și în cărți. Îmi plac mult oamenii și mai ales copiii, mă împrietenesc ușor și mă cert rar.
Ce anume te-a determinat să începi un blog de parenting? De aici a pornit și ideea de a scrie cărți?
Blogul meu a devenit de parenting abia după ce am devenit părinte. La început, din 2007 și până în 2012, a fost blogul unei tinere femei care se adaptează la viața într-o capitală cosmopolită, scriam despre întâmplări din oraș, despre iubire și relații, despre mâncare, filme, cărți și sex. Abia după ce m-am căsătorit și am devenit mamă am început să scriu despre copii, maternitate și educație. Prima carte a pornit de la articolele de pe blog: O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă. Celelalte treizeci de titluri au curs firesc după ea.
Ce cărți te inspiră, te motivează? Preferi un anumit gen literar?
Citesc multă literatură de toate felurile, veche și contemporană, de iubire și de război, biografii, memorii, beletristică, citesc doar ce-mi place și îmi plac multe.
Dacă ar trebui să alegi să fii altcineva decât cine ești azi, cine-ai fi?
Nu aș schimba nimic din viața mea, sunt mulțumită și recunoscătoare pentru tot ce trăiesc.
Cum ai descrie viața ta în trei cuvinte?
Bucurie. Creativitate. Contribuție.
Viața ta de familie nu e tocmai secretă. Știm deja că ai un soț înțelegător și doi copii minunați. Ce nu vrei să știe lumea despre tine?
Viața mea de familie este destul de privată. Ce aleg să public sunt pasaje infime despre mici întâmplări pe care mi le doresc să le păstrez ca într-un jurnal, pentru bucuria Copiilor când vor crește, dar și ca să inspire alți părinți să fie prezenți în viața lor. E interesant că unii oameni au impresia că știu totul despre noi! Am un control si o autocenzură care funcționează bine. Nu vei găsi, de exemplu, informații despre unde voi fi în vacanță sau unde ne luăm masa când ieșim în oraș.
Restul lucrurilor rămân ale noastre, copiii mei au dreptul la viața lor privată și fac tot posibilul să nu le încalc acest drept.
Ce nu-ți place la rolul de scriitor? Care este partea cea mai grea?
Este greu când oameni care nu rezonează cu scriitura sau cu mesajul tău aleg să exprime asta jignind în public sau în privat. Când produci cuie și cuiva nu îi plac, nu-i teribil să auzi că un cui făcut de tine e prost, dar când scrii cărți, ele sunt tu, sunt sufletul tău, trăirile tale, e foarte dureros să auzi că sunt greșite, inutile, mincinoase, pentru că ce auzi de fapt este că TU ești greșit, inutil, mincinos. Miza e mare la fiecare carte.
La ce proiect lucrezi în prezent? Care sunt visurile tale pentru 2021?
Finalizez manuscrisul la Caietul, volumul 2, urmează să mai scriu un text pentru o nouă carte cu Ema și Eric și poate o nouă serie de aventuri pentru copii mai mari, dar nu fac promisiuni, depinde ce planuri are și Muza mea. 🙂
Îmi doresc să fim sănătoși, nimic altceva.
Ce ți-a lipsit cel mai mult în 2020? Activitatea ta a fost afectată în vreun fel de această pandemie globală?
Da, sigur că da, am anulat zeci de evenimente cu public mare pe tema Educație cu blândețe nu am mai putut face lansările de carte în toată țara, nici piesele de teatru pentru copii, nici serile de sprjin pentru mame. Am mutat ce s-a putut online, s-au născut proiecte noi, cum este #oradepovestepentrumame, live-ul pe FB din fiecare miercuri.
Tot ceea ce faci tu, faci de acasă, uneori înconjurată de familie. Care este secretul performanței tale atunci când lucrezi în sistem remote?
Eu nu lucrez în sistem remote, că asta presupune că lucrez departe de birou, dar biroul meu e Acasă, eu lucrez pentru mine, deci nu sunt remote față de nimic. Dimpotrivă, sunt foarte aproape de tot ce mă inspiră, de copiii mei, de soțul meu, de casa noastră, unde mă simt bine, e cald și luminos.
Sunt norocoasă să pot lucra pentru mine, în ritmul meu, însă nu e un lucru ușor de făcut, pentru că totul depinde de mine, de inspirație, de puterea mea de muncă, nu am colegi care să-mi ia locul când nu mai pot, nu am șef care să preia responsabilitatea sau să-mi plătească salariul. Există avantaje și dezavantaje ca în orice.
Nu pun presiune pe mine, lista mea de priorități e flexibilă, am învățat să fiu indulgentă și blândă cu mine, fac cât pot, când pot, important e să rămân prezentă și să nu fac rău cu acțiunile mele.
Vă invit să citiți și ultima carte a Ioanei Chicet-Macoveiciuc – Copilul tău. Părinții tăi. Tu, scrisă cu dedicație specială pentru mame, dar nu numai. Am scris despre frică, despre durere și despre râs, despre terapie, despre crize de furie, despre depresie, despre strategiile mele de supraviețuire când mi-e greu, despre somn și mâncare, despre limite și reguli. O să observi însă că, în fiecare capitol despre copiii noștri, cel mai mult e vorba despre tine, despre noi, părinții copiilor noștri. Pentru că și noi avem la fel de multă nevoie să fim întelesi, sprijiniti, apreciati, iubiți, fiindcă facem enorm de multe pentru alții și ne prețuim, din păcate, extrem de puțin. (Ioana Chicet-Macoveiciuc)
Ție care carte de Ioana Chicet-Macoveiciuc ți-a plăcut cel mai mult?🙂