Fara ideal descrie drama interioara a unui intelectual indragostit, incapabil de a lupta pentru iubire si de a-si urma sentimentele.
Eu indraznesc sa il descriu ca un roman filosofic, contemplativ, in care personajul principal masculin, Leon, un aristocrat de 35 de ani, isi evidentiaza trairile si sentimentele la nivel platonic, fara capacitate de actiune, intr-o scriere de tip jurnal.
Totodata autorul descrie atmosfera culturala poloneza de la sfarsitul secolului XIX, in care nobilimea era preocupata de activitati pur artistice. Pianul, intalnirile literare, discutiile filosofice – erau doar cateva din preocuparile de baza.
Dar cine este autorul?
Henryk Adam Aleksander Pius Sienkiewicz de Oszyk este unul dintre cei mai cunoscuti scriitori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1905. Este recunoscut pentru romanele sale istorice Prin foc si sabie, Potopul si Quo vadis. S-a nascut la sat intr-o familie de cinci copii cu o situatie materiala precoce. A fost casatorit de doua ori, a avut doi copii cu prima sotie si a murit la 70 de ani.
Aniela este femeia de care se indragosteste Leon pentru prima data. Zbuciumul lui sufletesc si drama sa interioara sunt inacceptabile pentru el, astfel incat ajunge sa respinga vehement ideea de casatorie. Pe parcursul romanului leaga relatii cu alte doua femei, dar imaginea angelica a Anielei il urmareste pretudindeni si incearca sa o recastige. Insa Aniela este casatorita deja cu un om de afaceri. Dupa scurt timp, sotul ei se sinucide din cauza rusinii pricinuita de pierderea unei importante negocieri. In final Aniela se imbolnaveste si moare.
Leon, personajul principal, este distrus si traieste in agonie. Fara niciun ideal, nul pe interior, decide sa isi puna capat zilelelor.
“Cat de profund nefericit este omul al cărui suflet şi-a pierdut simplitatea!”
Aniela este primul nume al romanului, fiind republicat apoi sub denumirea de Fara ideal. Nu este vorba despre iubire, ci depre incertitudinea si orgoliul sufletului indragostit, de lipsa curajului de a-si asuma sentimentele. Negarea adevarului duce spre pieire, spre nulitate. Fericirea adeseori sperie. Insa neimplinirea ei anihileaza pofta de viata.
„Lipsa absolută a unui țel ar trebui să excludă viața. De fapt, pentru mine nu există loc nicăieri pe lumea asta.” (Leon)
Romanul va invita la o cunoastere profunda a fiintei umane, cu subsolurile ei intunecate, egoiste si neputincioase, dar totodata la depasirea conditiei umane nu prin cuget, ci prin fapte, prin responsabilizare si prin asumarea adevarului. Dar si la cunoasterea unei alte epoci – aristocratica, eleganta si plina de rafinament.
O poveste care va pune pe ganduri, o calatorie imaginara pe care o veti pastra mult timp in inima. Pe mine m-a cucerit din primele pagini, si este una din top 10 carti de suflet.
“Fericirea ta este întotdeauna acolo unde eşti tu, nu în altă parte.”
Cititi, iubiti, traiti!