Dacă tot am sărbătorit Valentine’s Day, sărbătoare preluată de la americani, de ce să nu sărbătorim și sărbătoarea autohtonă a iubirii numită Dragobete?
Dar ce știm cu adevărat despre obiceiurile și semnificațiile acestei zile?
Dragobetele se sărbătorește pe 24 februarie și este sărbătoarea iubirii la români. Dragobetele era un zeu al tinereții în Panteonul autohton, patron al dragostei și al bunei dispoziții, conform sursei creștinortodox.ro.
Cuvântul dragobete provine din slava veche dragu biti – a fi drag.
Dragobetele are origini dacice
Această sărbătoare a iubirii este o sărbătoare mai veche decât creștinismul, de origine dacică. Dragobetele era un flăcu dac, cunoscut ca fiu al Dochiei, sora lui Decebal și zeu al dragostei.
Dragobetele este asimilat cu Eros din mitologia greacă sau Cupidon din mitologia romană.
24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, iar omul participa cu bucurie la o sărbătoare a vieții și la o reînviere a naturii.
Obiceiuri importante de Dragobete
Bărbații nu trebuie să se certe cu partenerele sale și nici să le supere, căci altfel se vor certa tot anul.
Pentru a rămâne îndrăgostiți tot anul, atât barbații, cât și femeile trebuie să sărbătorească această zi.
Nu se lucrează munci grele pentru ca tot anul să fie cu spor.
Bărbații le pot fura o sărutare femeilor îndrăgite chiar și în public, sărut care simbolizează legământul lor de dragoste pe întregul an, de aici celebra zicală „Dragobetele sărută fetele!”.
Păsările își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburi.
Prin urmare, Dragobetele are o semnificatie premaritală, de confirmare a dragostei și anticipare a nunților.
Așadar, de Dragobete iubește românește!